Curs De Filosofia Religiei

Curs de filosofia religiei PDF
Author: Lucian Blaga
Publisher:
ISBN:
Size: 53.68 MB
Format: PDF, ePub
Category : Philosophy and religion
Languages : ro
Pages : 262
View: 6002

Get Book



Reversul Istoriei Eseu Despre Opera Lui Mircea Eliade

Reversul istoriei  Eseu despre opera lui Mircea Eliade PDF
Author: Mihai Gheorghiu
Publisher: Humanitas SA
ISBN: 9735047519
Size: 39.57 MB
Format: PDF, ePub, Mobi
Category :
Languages : en
Pages :
View: 7056

Get Book

Din cuprins: „Pariul“ eliadian. Romanul conştiinţei nefericite. Mitic şi epic în proza fantastică. Nae Ionescu, Pater et Magister. Itinerariu spiritual, 1927-1949. Istoria religiilor, filozofia istoriei, hermeneutică şi ieşirea din nihilism. Jurnale, memorialistică, confesiuni. Proză autoscopică şi simbolism al experienţei personale

The Metaphysics Of Religion

The Metaphysics of Religion PDF
Author: Michael S. Jones
Publisher: Fairleigh Dickinson Univ Press
ISBN: 9780838641002
Size: 44.78 MB
Format: PDF, ePub, Docs
Category : Philosophy
Languages : en
Pages : 287
View: 1961

Get Book

Lucian Blaga was an early twentieth-century European philosopher whose work was suppressed at the height of his career by the creation of the Romanian Socialist Republic. Blaga's philosophical writings are rich and creative, spanning metaphysics, epistemology, philosophy of science, philosophical anthropology, aesthetics, philosophy of culture, philosophy of history, and philosophy of religion. Mircea Eliade wrote that Blaga was the most gifted and critical original thinker in the history of Romanian philosophy. Because of historical circumstances, Blaga's philosophy has not become known outside of his own country, although within Romania it continues to be read and discussed. Were it to become known outside of Romania, Blaga's philosophy could provide interesting contributions to contemporary philosophical discussions. The thesis of this book is that Blaga's philosophy can make valuable contributions to contemporary Anglo-American philosophy. In order to support this thesis, Blaga's philosophical system is explained in detail so that the reader may see how it can be applied to a variety of philosophical issues. philosophy of religion in order to demonstrate that it can contribute to contemporary Anglo-American discussions. Michael S. Jones is Assistant Professor of Philosophy at Liberty University.

Multiculturalism And The Convergence Of Faith And Practical Wisdom In Modern Society

Multiculturalism and the Convergence of Faith and Practical Wisdom in Modern Society PDF
Author: Pascal, Ana-Maria
Publisher: IGI Global
ISBN: 1522519564
Size: 49.29 MB
Format: PDF, Kindle
Category : Religion
Languages : en
Pages : 397
View: 6644

Get Book

Religion is considered by many to be something of the past, but it has a lasting hold in society and influences people across many cultures. This integration of spirituality causes numerous impacts across various aspects of modern life. Multiculturalism and the Convergence of Faith and Practical Wisdom in Modern Society is a pivotal reference source for the latest scholarly research on the cultural, sociological, economic, and philosophical effects of religion on modern society and human behavior. Featuring extensive coverage across a range of relevant perspectives and topics, such as social reforms, national identity, and existential spirituality, this publication is ideally designed for theoreticians, practitioners, researchers, policy makers, advanced-level students and sociologists.

Filosofii Paralele

Filosofii paralele PDF
Author: Petreu Marta
Publisher: Elefant Online
ISBN: 9734640585
Size: 52.20 MB
Format: PDF, ePub, Docs
Category : Philosophy
Languages : ro
Pages : 238
View: 2766

Get Book

Volumul reunește studii de istorie comparată a filosofiei românești și pe tema românismului. Textelor care pun în oglindă idei definitorii pentru Descartes și Blaga sau Schopenhauer și Cioran li se adaugă altele despre o dimensiune transilvană a existenței, dar și despre Nae Ionescu și faimosul său curs de metafizică ținut în 1928-1929 ori despre Caragiale și rețeta sa pentru textele ocazionale, iar în încheiere – trei scurte eseuri de „filosofie culinară“.

Filosofie No Iuni De Baz Volumul 1

Filosofie   No  iuni de baz    Volumul 1 PDF
Author: Nicolae Sfetcu
Publisher: Nicolae Sfetcu
ISBN: 606033377X
Size: 50.54 MB
Format: PDF
Category : Education
Languages : ro
Pages : 749
View: 1074

Get Book

O introducere prin noțiuni de bază în lumea filosofiei, cu răspunsuri la cele mai profunde întrebări pe care ni le punem cu toții, prin prisma celor mai mari filozofi din lume, de la Platon și Confucius până la gânditorii moderni. Un ghid pentru natura fundamentală a existenței, a societății și a modului în care gândim. După o prezentare generală a filosofiei, cu istoria filosofiei, ramuri ale filosofiei, concepte filosofice și școli și tradiții filosofice, sunt abordate subiecte specifice în filosofie, precum Dumnezeu (religia), binele și răul (etica), drepturile animalelor, filosofia politicii, aparență și realitate, filosofia științei, filosofia minții, și arta (estetica). Filosofia este studiul problemelor generale și fundamentale cu privire la chestiuni precum existența, cunoașterea, valorile, rațiunea, mintea și limba. Metodele filosofice includ întrebări, discuții critice, argumente raționale și prezentări sistematice. Întrebările filosofice clasice includ atât întrebări abstracte (Este posibil să cunoști ceva și să o demonstrezi? Ce este cel mai real?) cât și întrebări mai practice și concrete (Există o modalitate optimă de a trăi? Este mai bine să fii drept sau nedrept? Au oamenii liberul arbitru?) Filosofia se distinge de alte modalități de abordare a acestor probleme prin abordarea critică, în general, sistematică, și dependența de argumentele raționale. Alte investigații sunt strâns legate de artă, știință, politică sau alte activități. De exemplu, este frumusețea obiectivă sau subiectivă? Există multe metode științifice sau doar una? Este utopia politică un vis plin de speranță sau fantezie fără speranță? Principalele sub-domenii ale filosofiei academice includ metafizica ("preocupată de natura fundamentală a realității și a ființei"), epistemologia (despre "natura și bazele cunoașterii [și]... limitele și valabilitatea ei"), etica, estetica, filosofia politică, logica, filosofia științei și istoria filosofiei occidentale. Multe dezbateri filosofice care au început în antichitate sunt încă dezbătute și astăzi. CUPRINS: 1 Filosofia - Introducere - - Cunoașterea - - Progresul filosofic - Categorii - - Metafizică - - Epistemologia - - Teoria valorilor - - - Etica - - - Estetica - - - Filosofia politică - - Logica, știința și matematica - - - Logica - - - Filosofia științei - - Istoria filosofiei - - Școlile filosofice - - Filosofie aplicată - Societate - Profesional - Non-profesionali - Rolul femeilor - Cultura populară - 1.1 Cunoașterea - - Definirea cunoaşterii în filosofie - - Comunicarea cunoașterii - - Cunoașterea situată - - Cunoașterea parțială - - Cunoașterea științifică - - Semnificația religioasă a cunoașterii - - - Ca o măsură a religiozității (în sociologia religiei) - 1.1.1 Teoria cunoașterii - - Mediul relativ la cunoaștere - - Originea teoriei cunoașterii - - - Modelul lui Francis Bacon - - - Modelul lui Karl Popper - - Primul pas introductiv în teoria cunoașterii - - Modelul teoretic de acces la cunoaștere - - Crearea cunoașterii - - Relațiile dintre mediul specific și cunoașterea - - - Legătura dintre cunoaștere și credință - - - - Adevărata credință justificată - - - Legătura dintre cunoaștere și cunoștință - - - Legătura dintre cunoaștere și informații - - - Legătura dintre cunoaștere și tehnică - 1.1.2 Știința cogniției - - Principii - - - Niveluri de analiză - - - Caracterul interdisciplinar - - - Știința cogniției: termenul - 1.2 Teorii filosofice - 1.3 Probleme filosofice - - Estetica - - - Esențialism - - - Obiecte de artă - - Filosofia limbajului - - - Contrafactuale - - Epistemologie - - - Problema Gettier - - - Problema criteriului - - - Problema Molyneux - - - Trilemma Münchhausen - - - Qualia - - Etică - - - Norocul moral - - - Cunoașterea morală - - Filosofia matematicii - - - Obiecte matematice - - Metafizică - - - De ce există ceva mai degrabă decât nimic - - - Problema universalelor - - - Principiul individualizării - - - Paradoxul soriților - - - Paradoxul lui Tezeu - - - Implicații materiale - - Filosofia minții - - - Problema minte-corp - - - Cogniție și inteligența artificială - - - Problema dificilă a conștiinței - - Filosofia științei - - - Problema inducției - - - Problema demarcării - - - Realism - - Metafilosofie - - - Progresul filosofic 2 Istoria filosofiei - Filosofia occidentală - Filosofia Orientului Mijlociu - Filosofia indiană - - Filosofia Jain - - Filosofia budistă - - Filosofii hindu - Filosofia din Asia de Est - Filosofia africană - Filosofia americană indigenă - 2.1 Filosofia antică - - Filosofia chineză - - Filosofia greacă - - Filosofia romană - - Filosofia indiană - - Filosofia iraniană - - Filosofia evreiască - 2.1.1 Platon - - Influențe intelectuale asupra lui Platon - - - Pitagora - - - Heraclit și Parmenide - - - Socrate - 2.1.2 Aristotel - - Viaţa - 2.2 Filosofia occidentală - - Antichitate - - - Perioada pre-socratică - - - Socrate - - - Platon - - - Aristotel - - Evul Mediu - - Renaşterea - - Modernă - - - Modernă timpuriu (secolele XVII și XVIII) - - - Modernă târzie (sec. XIX) - - Contemporană (secolele XX și XXI) - - - Filosofia analitică - - - Filosofia continentală - - - - Existenţialism - - - - Idealismul german - - - - Marxismul și teoria critică - - - - Fenomenologie și hermeneutică - - - - Structuralism și post-structuralism - - - Pragmatism - - - Filosofia procesului - - - Tomism - - Subdiscipline filosofice occidentale - 2.2.1 David Hume - 2.2.2 Immanuel Kant - - Biografie - - - Tânăr savant - 2.3 Filosofia orientală - - Filosofia indiană - - Filosofii budiști - - Filosofii din Asia de Est - - - China - - - Filosofia modernă din Asia de Est - - - - China - - - - Japonia - - - - Coreea de Nord - 2.3.1 Filosofia chineză - - Credințele timpurii - - Prezentare generală - - Confucianism - - Legalism - - Mohism - - Taoism - 2.4 Filosofia contemporană - - Profesionalizarea - - - Procesul - - - Filosofia profesională actuală - - Diviziunea analitic - continental - - - Începutul diviziunii - - - Filosofia analitică - - - Filosofia continentală - - În afara profesiei 3 Ramuri ale filosofiei - 3.1 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - - Dobândirea de cunoaștere - - - Cunoaștere a priori și a posteriori - - - Distincție analitic-sintetic - - - Știința ca achiziție de cunoștințe - - Problema regresului - - - Răspuns la problema regresului - - - Fundaționalismul - - - Coerentismul - - - Funderentismul - - - Infinitism - - Ramuri sau școli de gândire - - - Istoric - - - Empirism - - - Idealism - - - Raţionalism - - - Constructivism - - - Pragmatism - - - Epistemologie naturalizată - - - Pramana indiană - - - Scepticism - - Problema scepticismului - 3.2 Filosofia limbajului - - Istorie - - - Filosofia antică - - - Filosofia medievală - - - Filosofia modernă - - - Filosofia contemporană - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referinţă - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filosofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 3.3 Logica - - Concepte - - - Forma logică - - - Semantică - - - Inferență - - - Sisteme logice - - - Logică și raționalitate - - - Concepte rivale - - Tipuri - - - Logica silogistică - - - Logica propozițională - - - Logica predicatelor - - - Logica modală - - - Raționament informal și dialectică - - - Logica matematică - - - Logica filosofică - - - Logica computațională - - - Logica non-clasică - - Controverse - - - "Este logica empirică?" - - - Implicare: Strictă sau materială - - - Tolerarea imposibilului - - - Respingerea adevărului logic - 3.3.1 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 3.3.2 Logica propozițională - - Explicaţie - - Istorie - - Terminologie - - Noțiuni de bază - - - Închiderea sub operații - - - Argument - 3.3.3 Logica predicatelor - - Introducere - - Sintaxa - - - Alfabetul - - - - Simboluri logice - - - - Simboluri non-logice - - - Regulile formării - - - - Termeni - - - - Formule - - - - Convenții notaționale - - - Variabile libere și legate - - Semantica - - - Structuri de prim ordin - - - Evaluarea valorilor de adevăr - - - Valabilitate, satisfabilitate și consecință logică - - - Algebrizare - - - Teorii, modele și clase elementare de prim ordin - - - Domenii goale - 3.3.4 Logica modală - - Dezvoltarea logicii modale - - Semantica - - - Teoria modelului - - - Sisteme axiomatice - - - Teoria dovezilor structurale - - - Metode de decizie - - Tipuri de logici modale - - - Logica aletică - - - Logica epistemică - - - Logica temporală - - - Logica deontică - - - Logica doxastică - - - Alte logici modale - - Ontologia posibilității - - Controverse - 3.3.5 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 3.3.6 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 3.4 Metafizica - - Fundament epistemologic - - Întrebări centrale - - - Ontologie (ființă) - - - Identitate și schimbare - - - Spațiu și timp - - - Cauzalitatea - - - Necesitate și posibilitate - - Întrebări periferice - - - Cosmologie și cosmogonie - - - Mintea și materia - - - Determinism și liber arbitru - - - Tipuri naturale și sociale - - - Număr - - - Metafizica aplicată - - Metafizica în știință - - Respingerea metafizicii - - Etimologie - - Istorie și școli de metafizică - - - Preistorie - - - Epoca de bronz - - - Grecia presocratică - - - China clasică - - - Socrate și Platon - - - Aristotel - - - India clasică - - - - Sămkhya - - - - Vedānta - - - Metafizica budistă - - - Metafizica islamică - - - Scolasticismul și Evul Mediu - - - Raționalismul continental - - - - Wolff - - - Empirismul britanic - - - Kant - - - Filosofia modernă târzie - - - Filosofia analitică timpurie și pozitivismul - - - Filosofia continentală - - - Metafizica procesului - - - Filosofia analitică contemporană - 3.4.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - - - Ontologie microcosmică - - - Argumentul ontologic - 3.4.2 Filosofia spațiului și timpului - - Abordări antice și medievale - - Realism și anti-realism - - Absolutism și relaționalism - - - Leibniz și Newton - - - Mach - - - Einstein - - Convenţionalism - - Structura spațiu-timpului - - - Relativitatea simultaneității - - - Invarianță vs. covarianță - - - Cadre istorice - - - Găuri - - Direcția timpului - - - Soluție de cauzalitate - - - Soluție termodinamică - - - Soluții legice - - Flux temporal - - Dualități - - Presentismul și eternismul - - Endurantismul și perdurantismul - 3.4.3 Filosofia acțiunii - 3.5 Alte ramuri ale filosofiei - 3.5.1 Axiologia - - Istorie - - Probleme în studiile de comunicare - 3.5.2 Cosmologia - - Discipline - - - Cosmologie fizică - - - Cosmologia religioasă sau mitologică - - - Cosmologia filosofică - 3.5.3 Metafilosofia - - Relația cu filosofia - - Terminologie - 3.5.3.1 Hermeneutica - - Etimologie - - - Etimologia populară - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 3.6 Filosofia practică - - Scopul filosofiei - - - Ontologie - - - Axiologie - - - Epistemologie - - Proces - 3.7 Filosofia teoretică 4 Concepte filosofice - 4.1 Concepte - - Concepte în teoria reprezentării minții - - Natura conceptelor - - - Concepte a priori - - - Conținutul încorporat - - - Ontologie - - Reprezentări mentale - - Teorii notabile privind structura conceptelor - - - Teoria clasică - - - - Argumente împotriva teoriei clasice - - - Teoria prototipului - - - Teoria-teorie - - Ideastezia - - Etimologie - 4.2 Conceptualism - - Conceptualismul în scholasticism - - Conceptualismul modern - - Conceptualismul și experiența perceptuală - 4.3 Materialism - - Prezentare generală - - Istorie - - - Perioada axială - - - Era comună - - - Filosofia modernă - - - Filosofia contemporană - - - - Filosofia continentală - - - - Filosofia analitică - - Definirea materiei - - Fizicalismul - - Critici și alternative - - - Din partea oamenilor de știință - - - - Mecanica cuantică - - - - Fizica digitală - - - Opinii religioase și spirituale - - - Obiecții filosofice - - - - Idealisme - - - Materialismul ca metodologie - 4.4 Idealism - - Definiții - - Idealismul clasic - - - Filosofia pre-socratică - - - Platonismul și neoplatonismul - - Filosofia creștină - - Filosofia chineză - - Idealismul subiectiv - - Idealismul transcendental - - Idealismul obiectiv - - - Idealismul absolut - - - Idealismul real - - - Idealism pluralist - 4.5 Realism - - Istoria realismului metafizic - - - Filosofia greacă antică - - - Filosofia medievală - - - Filosofia modernă timpurie - - - Filosofia modernă târzie - - - Filosofia contemporană - 4.6 Empirism - - Istorie - - - Fundal - - - Empirismul timpuriu - - - Italia Renașterii - - - Empirismul britanic - - - Fenomenalism - - - Empirismul logic - - - Pragmatism - 4.7 Nominalism - - Istorie - - - Filosofia greacă veche - - - Filosofia medievală - - - Filosofia modernă și contemporană - - Problema universalelor - - Tipuri - - - Filosofie analitică și matematică - - Critica originilor istorice ale termenului - 4.8 Atomism - - Reducționism - - Antichitate - - - Atomismul grecesc - - - - Geometrie și atomi - - - - Respingerea în aristotelianism - - - - Atomismul antic târziu - - - - Atomism și etică - - - Atomismul indian - - Evul Mediu - - - Hinduismul medieval - - - Budismul medieval - - - Islamul medieval - - - Creștinătatea medievală - - Renașterea atomismului - - - Corpuscularianism - - Teoria atomică modernă - 4.9 Monism - - Definiții - - Istorie - - În filosofie - - - Tipuri - - - Filosofi moniști - - - - Pre-socratici - - - - Post-socratici - - - - Moderni - - - - Moniști în neuroștiințe - 4.10 Relativism - - Forme de relativism - - - Relativism antropologic versus relativism filosofic - - - Relativism descriptiv versus relativism normativ - - Poziții înrudite și contrastante - - Critici - - Puncte de vedere filosofice - - - Antichitate - - - - Sofism - - - - Pironism - - - Modern - - - - Bernard Crick - - - - Paul Feyerabend - - - - Thomas Kuhn - - - - George Lakoff și Mark Johnson - - - - Robert Nozick - - - - Joseph Margolis - - - - Richard Rorty - - - - Nalin de Silva - - - Postmodernism - 4.11 Emergența - - În filosofie - - - Definiții - - - Emergența puternică și slabă - - - Calitate obiectivă sau subiectivă - 4.12 Absolut - - Încercările de formulare conceptuală - - - Coincidentia oppositorum a lui Mircea Eliade - - - Mysterium tremendum et fascinans al lui Rudolf Otto - - - "Sensul elementar" al lui Lonergan - 4.13 Argumente - - Formal și informal - - Tipuri standard - - - Argumente deductive - - - Argumente inductive - 4.14 Enactivism - - Aspecte filosofice 5 Școli și tradiții filosofice - 5.1 Tradiții majore în filosofie - 5.1.1 Filosofia analitică - - Istorie - - - Analiza lingvistică ideală - - - Pozitivismul logic - - - Analiza limbajului obișnuit - - Conceptul analitic contemporan - - - Filosofia minții și știința cognitivă - - - Etica în filosofia analitică - - - - Meta-etica - - - - Etica normativă - - - - Etica aplicată - - - Filosofia analitică a religiei - - - Filosofia politică - - - - Liberalism - - - - Marxism analitic - - - - Comunitarismul - - - Metafizica analitică - - - Filosofia limbajului - - - Filosofia științei - - - Epistemologie - - - Estetică - 5.1.2 Filosofia continentală - - Termenul - - Istorie - - Evoluții anglo-americane recente - 5.2 Mișcări filosofice - 5.2.1 Antichitate - 5.2.1.1 Confucianism - - Terminologie - - - Cinci viziuni clasice (五 经, Wǔjīng) și confucianiste - - Doctrine - - - Teorie și teologie - - - - Tiān și zeii - - - Moralitate socială și etică - - - - Umanitate - - - - Rit și centrare - - - - Loialitate - - - - Pietatea filială - - - Relaţii - - - Junzi - - - Rectificarea numelor - - Istorie - - Guvernare - - Meritocrație - - Influențe - - - În Europa secolului al XVII-lea - - Critici - - - Femeile în gândirea confuciană - 5.2.1.2 Platonism - Filosofie - Istorie - - Filosofia antică - - - Academia - - - Academia sceptică - - - Platonismul mediu - - - Neoplatonism - - Filosofia medievală - - - Creștinismul și platonismul - - Filosofia modernă - - - Renaştere - - Filosofia contemporană - - - Platonismul modern - - - - Analitic - - - - Continental - 5.2.1.2.1 Realismul platonic - - Universale - - - Teorii despre universale - - - Forme - - Particulare - - Critici - - - Critica inherenței - - - Critica conceptelor fără percepție senzorială - 5.2.1.3 Aristotelianism - - Istorie - - - Grecia antica - - - Imperiul Bizantin - - - Lumea islamică - - - Europa de Vest - - - Era modernă - - - Aristotelianismul contemporan - - Critici - 5.2.1.4 Pitagorism - - Istorie - - Tradiții filosofice - - - Akousmatikoi - - - Ritualuri - - Filosofie - - - Aritmetică și numere - - - Geometrie - - - Muzică - - - Armonie - - - Cosmologie - - - Justiţie - - - Trup si suflet - - - Vegetarianism - - Filosofi femei - - Influența asupra lui Platon și Aristotel - - Neopitagorism - - Influența ulterioară - - - Creștinismul timpuriu - - - Numerologie - - - Matematică - - - Evul Mediu - - - Știința occidentală - 5.2.1.5 Pironism - - Origini - - Filosofie - - Practica - - - Cele zece moduri ale lui Aenesidemus - - - Cele cinci moduri ale lui Agrippa - - Texte - - Asemănări cu budismul - - Influența - 5.2.1.6 Stoicism - - Nume - - Obiectivele de bază - - Istorie - - Logica - - - Logica propozițională - - - Categorii - - - Epistemologie - - Fizică - - Etica - - - Doctrina „lucrurilor indiferente” - - - Exercițiu spiritual - - Filosofia socială - 5.2.1.7 Cinism - - Etimologie - - Filosofia - - Istoria cinismului - - - Influențe - - - Simbolisme - - - Antistene - - - Diogene de Sinope - - - Crates din Teba - - - Alți cinici - - Cinismul în lumea romană - - Cinism și creștinism - - - Isus ca cinic evreiesc - - - Influențe cinice asupra creștinismului timpuriu - 5.2.2 Perioada medievală - 5.2.2.1 Neo-confucianism - - Originile - - Filosofia - - Canonul confucianist - - Noul confucianism - 5.2.2.2 Neoplatonism - - Origini ale termenului - - Originile și istoria neoplatonismului clasic - - - Elenism - - - Saccas - - - Plotin - - - Porfir - - - Iamblichus - - - Academii - - Idei - - - Unul - - - Emanații - - - - Demiurg sau Nous - - - - Anima mundi - - - - Lumea fenomenală - - - Ierarhie cerească - - - Rău - - - Întoarcerea la Unul - 5.2.2.3 Tomism - - Filosofia tomistică - - - Prezentare generală - - - 24 teze tomistice - - - - Ontologie - - - - Cosmologie - - - - Psihologie - - - - Dumnezeu - - Metafizica - - - Predicaţia - - - Ființa - - - Cauzalitatea - - - Bunătate - - - Existența lui Dumnezeu - - - Viziunea despre Dumnezeu - - Antropologia - - - Sufletul - - - Etica - - - Legea - - - Liberul arbitru - - Epistemologia - - Impact - - Perspective academice - - - René Descartes - - - G. K. Chesterton - - Școli și interpretări recente - - - Tomismul neo-scolastic - - - Tomismul din Cracovia - - - Tomismul existențial - - - Tomismul River Forest - - - Tomismul transcendental - - - Tomismul Lublin - - - Tomismul analitic - - Critici - 5.2.2.4 Scolastica - - Etimologie - - Istorie - - - Scholastica timpurie - - - Înalta scolastică - - - Scolastica spaniolă - - - Scolastica analitică - - Metoda scolastică - - Instruirea scolastică - 5.3 Perioada modernă - 5.3.1 Empirism - - Etimologie - - Istorie - - - Empirismul timpuriu - - - Italia Renașterii - - - Empirismul britanic - 5.3.2 Esențialism - - În filosofie - - - Esențialismul metafizic - - - În etică - 5.3.3 Existențialism - - Etimologie - - Aspecte definiționale și fundal - - Concepte - - - Existența precede esența - - - Absurditatea - - - Facticitatea - - - Autenticitate - - - Altul și Privirea - - - Angoasa și teama - - - Disperarea - - Opoziția la pozitivism și raționalism - - Religie - - Confuzia cu nihilismul - - Istorie - - - Secolul al XIX-lea - - - - Kierkegaard și Nietzsche - - - - Dostoievski și Sartre - - - Începutul secolului XX - - - După al doilea război mondial - - Influențe în afara filosofiei - - - Artă - - - - Film și televiziune - - - - Literatură - - - - Teatru - - - Psihanaliză și psihoterapie - - Critici - - - Critici generale - - - Filosofia lui Sartre - 5.3.4 Idealismul german - - Înțelesul idealismului - - Istorie - - Teoreticienii - - - Kant - - - Jacobi - - - Reinhold - - - Schulze - - - Fichte - - - Schelling - - - Schleiermacher - - - Maimon - - - Hegel - - Răspunsuri - - - Neokantianism - - - Hegelianism - - - Schopenhauer - - - Idealismul britanic - - - Statele Unite - - - Ortega y Gasset - - - George Santayana - - - G. E. Moore - - - Slavoj Žižek - - - Hannah Arendt - 5.3.5 Logicism - - Prezentare generală - - Originea numelui „logicism” - - Intenția, sau obiectivul, logismului - - Epistemologie, ontologie și logicism - - Neo-logicism - 5.3.6 Pozitivismul logic - - Originile - - Definiții - - Dezvoltare - - Rădăcini - - - Limba - - - Logicismul - - - Empirismul - - Istoria timpurie - - - Viena - - - Berlin - - - Rivali - - - Export - - Principii - - - Decalaj analitic / sintetic - - - Decalaj observare / teorie - - - Semnificație cognitivă - - - - Verificare - - - - Confirmare - - - - Verificare slabă - - Filosofia științei - - - Explicaţie - - - Unitatea științei - - - Reducerea teoriei - - Critici - - - Quine - - - Hanson - - - Popper - - - Kuhn - - - Putnam - - Declinul - 5.3.7 Marxism - - Etimologie - - Prezentare generală - - Materialismul istoric - - - Critica capitalismului - - - Clase sociale - - Revoluție, socialism și comunism - - Marxismul clasic - - Marxismul academic - - Critica - - - Critici generale - - - Critici epistemologice și empirice - - - Critici socialiste - - - Critici anarhiste și libertariene - - - Critici economice - 5.3.8 Poststructuralism - - Post-structuralism și structuralism - - - Controverse - - Istorie - - Lucrări majore - - - Barthes și nevoia de metalimbaj - - - Prelegerea lui Derrida la Johns Hopkins - 5.3.9 Pragmatism - - Origini - - Obiectivele de bază - - - Anti-reificarea conceptelor și teoriilor - - - Naturalism și anti-cartesianism - - - Reconcilierea anti-scepticismului și a falibilismului - - - Teoria pragmatistă a adevărului și a epistemologiei - - În alte domenii ale filosofiei - - - Filosofia științei - - - Logică - - - Metafizică - - - Filosofia minții - - - Etică - - - Estetică - - - Filosofia religiei - - Neopragmatism - - Moștenirea și relevanța contemporană - - - Efecte asupra științelor sociale - - - Efecte asupra administrației publice - - - Efecte asupra feminismului - - Critici - 5.3.10 Raționalism - - Utilizarea filosofică - - - Teoria justificării - - - Tezele raționalismului - - - - Teza de intuiție/deducție - - - - Teza cunoașterii înnăscute - - - - Teza conceptului înnăscut - - - - Celelalte două teze - - Fundal - - Istorie - - - Filosofia raționalistă din antichitate - - - - Pitagora (570–495 î.e.n.) - - - - Platon (427-347 î.e.n.) - - - - Aristotel (384-322 î.e.n.) - - - Evul Mediu - - - Raționalismul clasic - - - - René Descartes (1596–1650) - - - - Baruch Spinoza (1632–1677) - - - - Gottfried Leibniz (1646–1716) - - - - Immanuel Kant (1724-1804) - - - Raționalismul contemporan - 5.3.11 Structuralism - - Variații - - - Realism structural epistemic - - - - Problema Newman - - - - - Răspuns la problema Newman - - - - Critici suplimentare - - - Realism structural ontic - - Definiția structurii - - Structuri propuse 6 Dumnezeu (Religia) - Concepții generale - - Unicitatea - - Teismul, deismul și panteismul - - Alte concepte - Perspective non-teiste - - Agnosticismul și ateismul - - Antropomorfism - 6.1 Filosofia religiei - - Prezentare generală - - Teme și probleme de bază - - - Realitatea Fundamentală - - - - Monoteism - - - - Concepții non-teistice - - - Credința și rațiunea - - - Ştiinţă - - - Experiență religioasă - - - - Tipuri - - - - Perenialism vs constructivism - 6.2 Argumentul teleologic (Argumentul designului inteligent) - - Istorie - - - Filosofia clasică - - - - Socratici și pre-socratici - - - - Platon și Aristotel - - - - Era romană - - - Filosofie și teologie medievală - - - - Scriitori creștini clasici târzii - - - - Filosofia islamică - - - - Filosofia evreiască - - - - Thomas Aquinas - - - Modernitatea - - - - Newton și Leibniz - - - - Empirici britanici - - - - Teologia naturală a lui Derham - - - - Analogia ceasornicarului - - - Adepți recenți - - - - Argumente probabilistice - - - - Universul bine ajustat - - - - Știința creației și proiectarea inteligentă - - - - Eficiența nerezonabilă a matematicii - - - - Propunerea „a treia cale” - - - - Întregul în interacție - - Discuții similare în alte civilizații - - - Hinduism - - - Critica budistă a logicii hinduse Nyaya - - - Confucianism - - - Taoism - - Critici ale argumentului teleologic - - - Clasici - - - David Hume - - - Immanuel Kant - - - Nu dovedește existența lui Dumnezeu - - - Argumentul improbabilității - - - Un argument greșit - - - Percepția scopului în biologie - - - Fideism - - - Alte critici - 6.3 Argumentul ajustării fine - - Argumente filosofice - - Design inteligent - - Critici ale argumentului ajustării fine - 6.4 Argumentul cauzei primare (Argumentul cosmologic) - - Istoria - - Versiuni ale argumentului - - - Argumentul din contingență - - - In esse și in fieri - - - Argumentul cosmologic Kalām - - - Argumentul metafizic pentru existența lui Dumnezeu - - Critica argumentului Primei Cauze - - - Ce este cauza Primei Cauze? - - - Nu este o dovadă pentru un Dumnezeu teist - - - Existența buclelor cauzale - - - Existența lanțurilor cauzale infinite - - - Cosmologia Big Bang - 6.5 Argumentul ontologic - - Clasificare - - Dezvoltare - - - Anselm - - - René Descartes - - - Baruch Spinoza - - - Gottfried Leibniz - - - Mulla Sadra - - - Immanuel Kant - - - Kurt Gödel - - - Versiuni modale ale argumentului ontologic - - - - Hartshorne și Malcolm - - - - Alvin Plantinga - - - Dictonul lui Sankara - - - Raționament automat - - - Alte formulări - - Critica argumentului ontologic - - - Gaunilo - - - Thomas Aquinas - - - David Hume - - - Immanuel Kant - - - Douglas Gasking - - - Coerența unei ființe maxime - - - Existența vs. esența - 6.6 Cunoașterea, dovada și existența lui Dumnezeu - - Poziții - - Probleme filosofice - - - Problema supranaturalului - - - Natura dovezilor și argumentelor relevante - - - Diferit de gândirea occidentală - 6.7 Problema răului - - Formulare și argumente detaliate - - - Problema logică a răului - - - Problema demonstrativă a răului - - - Problema răului și a suferinței animalelor - - Filosofii - - - Epicur - - - David Hume - - - Gottfried Leibniz - - - Thomas Robert Malthus - - - Immanuel Kant - - Corolare - - - Problema binelui - - - Moralitatea - - Încercări de soluționare a problemei răului - - - Teism sceptic - - - - Răspunsuri „bine mai mare” - - - - Liberul arbitru - - - - Liberul arbitru și suferința animalelor - - - - Raiul și liberul arbitru - - - - Teodicul procesului - - - Teodicul creator de suflete sau irenean - - - - Teodicul cruciform - - - Viața de apoi - - - Negarea existenței răului - - - - Răul ca absența binelui (teoria privării) - - - Răul ca iluzie - - - Întoarcerea meselor - - - Motive ascunse - - - Vieți anterioare și karma - - - Pandeism - - - Provocarea Dumnezeului rău - 6.8 Liberul arbitru - - Filosofia occidentală - - Liberul arbitru în teologie - - Pledoarii comune - 6.8.1 Argumentul din liberul arbitru - - Omnisciența și liberul arbitru - - Argumentul din liberul arbitru pentru inexistența lui Dumnezeu - 6.9 Argumentul din miracole - - Critici - - David Hume despre miracole - - - Argumentul - - - Critica - 6.10 Argumentul jucătorului: Pariul lui Pascal - - Pariul - - Explicaţie - - - Incapacitatea de a crede - - - Analiza cu teoria deciziei - - - Neînțelegerea pariului - - Critica argumentului jucătorului - - - Eșecul de a dovedi existența lui Dumnezeu - - - Argumentul din revelații inconsistente - - - Argumentul din credința neautentică - 6.11 Credința religioasă - - Etapele dezvoltării credinței - - - Etapele credinței - - Opinii religioase - - - Credința Bahá'í - - - Budism - - - Creştinism - - - - Opinii apologetice creștine - - - - Catolicism - - - - Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (mormonii) - - - Hinduism - - - Islam - - - Iudaism - - - Sikhism - - Validitatea epistemologică - - - Fideism - - - Suport - - - Critici - 6.12 Moartea - - Termeni asociaţi - - Senectutea - - Semne de moarte biologică - - Conceptul de moarte - - Moartea în societate şi cultură - 6.13 Epicureism - - Istorie - - Filosofie - - Etica - - Politica - - Religie - - Epistemologie - - Tetrapharmakos - - Critici - 6.13.1 Hedonism - - Istoria dezvoltării - - - Civilizația sumeriană - - - Egiptul antic - - - Școli clasice din antichitate - - - - Școala cirenaică - - - Epicureismul - - - Yangism - - - Iudaism - - - Creştinism - - - Hinduism - - - Utilitarism - - - Libertinaj - - Abordări contemporane - - - Michel Onfray - - - Aboliţionism - - - Dan Haybron - - Hedonismul ca bază științifică pentru previziuni viitoare pe termen lung - - Critici - 6.14 Nemurirea - - Abordări ştiinţifice - - Abordări religioase - - Nemurirea biologică - - - Specii biologice nemuritoare - - - Evoluţia îmbătrânirii - - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - - Nemurirea tehnologică - - - Crionica - - - Încărcarea minţii la calculator - - - Cibernetica - - - Nemurirea evoluţionară - - Puncte de vedere religioase - - - Religia greacă antică - - - Marii maeştri - - - Budism - - - Creştinism - - Etica nemuririi - - - Indezirabilitatea nemuririi

Partea V Zut A Iubirii

Partea v  zut   a iubirii PDF
Author: Nicolae Turcan
Publisher: Editura Renașterea
ISBN: 6066073028
Size: 49.23 MB
Format: PDF, Mobi
Category : Religion
Languages : ro
Pages : 150
View: 4038

Get Book

De ce mai credem în Dumnezeu? Oare nu ne‑am emancipat de religie încă din modernitate, de când rațiunea autonomă s‑a autoinstaurat „zeiță” a adevărului? Nu s‑a vărsat destul sânge în războaiele religioase de altădată și în fanatismul de astăzi pentru a ne ține la distanță de pericolele credinței? Nu s‑a strigat cu asupra de măsură că Biserica urmărește mai mult puterea lumească, decât adevărul Împărăției cerurilor, chiar atunci când pretinde că vorbește în numele lui? Nu s‑a scris destul despre „sfârșitul religiei”, „moartea lui Dumnezeu” și „dezvrăjirea lumii”? În ciuda atacurilor la adresa creștinismului și Bisericii, continuăm, mulți dintre noi, să credem în Dumnezeu. Argumentele contra nu sunt suficient de convingătoare pentru a învinge viața întru credință. Invers, argumentele pro nu sunt în stare să transforme pe un ateu în credincios. Există însă motive și argumente suficiente în favoarea credinței creștine, în baza cărora s‑ar putea spune: este mai plauzibil că Dumnezeu există. Dar, chiar acceptată, existența Lui este doar începutul: pentru cei care cred, Dumnezeu nu este doar real, ci și uluitor. Voi încerca, pe scurt, să surprind ambele dimensiuni în paginile de mai jos. (Nicolae Turcan)

Discursuri De Receptiune

Discursuri de Receptiune PDF
Author: Academia Română
Publisher:
ISBN:
Size: 65.73 MB
Format: PDF, ePub, Mobi
Category :
Languages : ro
Pages :
View: 7403

Get Book



De La Filosofie La Psihanaliz I Retur

De la filosofie la psihanaliz     i retur PDF
Author: Leonid Dragomir
Publisher: Trei
ISBN: 6067191288
Size: 53.46 MB
Format: PDF, Mobi
Category : Philosophy
Languages : ro
Pages :
View: 5937

Get Book

Dialoguri cu Vasile Dem. Zamfirescu consemnate de Leonid Dragomir La Facultatea de Filosofie din București unde eram studenți exista pe atunci multă libertate în alegerea cursurilor pe care doream să le urmăm. Se afișa la începutul anului universitar o listă a cursurilor obligatorii și opționale, acestea din urmă fiind majoritare. Așa am descoperit cursul de Psihanaliză filosofică al profesorului Vasile Dem. Zamfirescu, despre care știam vag că fusese unul dintre discipolii lui Constantin Noica. Atmosfera de libertate în care ne mișcam se regăsea în totalitate aici. Cursul ne interesa atât prin conținutul lui — care adolescent n-a fost fascinat de psihanaliză! — cât și prin rigoarea și claritatea expunerii. Deși nu mai predase până atunci, Vasile Dem. Zamfirescu era cu adevărat profesor. Seminariile erau însă ale noastre. Aici se iscau polemici, se propuneau interpretări insolite, se scriau și se citeau eseuri inspirate de noile probleme și lecturi. De obicei depășeam limitele temei propuse, astfel încât totul ar fi putut degenera într-un dialog al surzilor sau în divagații sterile dacă n-ar fi existat polul magnetic: profesorul. Nu numai că el aducea, cu mult tact, discuția pe făgașul normal, la obiect, dar opiniile noastre, oricât de îndrăznețe, vizau direct sau indirect aprobarea lui. Aceasta uneori venea, alteori nu, dar ceea ce conta pentru noi era faptul de a ne ști ascultați. Simțeam că el poate să vadă în spusele noastre sau dincolo de ele personalitatea noastră întreagă. De aceea voiam să dăm totul în acele seminarii care treceau atât de repede, deși discuțiile se prelungeau în pauze și după încheierea lor.

Cursuri De Metafizic 1

Cursuri de metafizic    1 PDF
Author: Nae Ionescu
Publisher:
ISBN:
Size: 58.85 MB
Format: PDF, ePub, Docs
Category : Philosophers
Languages : ro
Pages : 448
View: 4962

Get Book